Spiritul jocului

Stiu ca e usor de comentat de pe margine, cand inca nu ai copii, insa daca te-ai opri putin sa observi, ai vedea ca asta se intampla. Ma uit in jur si vad tot timpul prin parcuri parinti care isi cearta copii pentru orice lucru marunt… ca s-a murdarit, ca sare in balta, ca a spart ceva, ca a spus ceva necuviincios si in felul acesta spiritul jocului este complet distrus. Copilul nu este incurajat ca a incercat ceva nou, ci e de fiecare data laudat cand este ascultator. Parintii se tem de rebeliunea copilului, de faptul ca exista riscul sa faca ce vrea cu viata lui si nu spun asta ca sa critic parintii pentru ca ei nici macar nu o fac constient, ci doar din dorinta de a-si ajuta copiii.
Consider ca ceea ce poate face un parinte mai bine este de a-i prezenta copilului toate optiunile pe care acesta le cunoaste si mai multe decat atat sa-i ofere posibilitatea de a invata si de la altii. In viziunea lui Osho, familiile nu ar trebui limitate la rudele apropiate, ci deschise catre intreaga comunitate. Copii sa manance, chiar sa doarma in alte case, sa vada stiluri diferite de viata si cel mai important sa aiba posibilitatea de a alege ceea ce e potrivit pentru ei.
Avem de multe ori impresia ca un copil nu este capabil sa aleaga, de aceea parintii aleg in locul lui. El are o inteligenta atat de ascutita, bazata pe intuitie si inocenta, nu pe informatie. E mai presus decat orice altceva. Nu are temeri si asta il face si mai puternic.
Asa ca povestiti-le copiilor despre viata, despre experiente, despre posibilitati inca din pantece, insa lasati-le posibilitate de a alege si incurajati-le initiativa.