Călătorind în timp la M. Corbii de Piatră
Pe 11 martie 2023 vom ajunge și la Corbii de Piatră – în cadrul proiectului Călătorii cu Suflet.
Mănăstirea Corbii de Piatră se înscrie în aceeași tainică existență. De la Zamolxis la partizanul Arnăuţoiu, Biserica Corbii de Piatră pare o piatră unghiulară, istoria condensată a unei națiuni, un destin înghesuit într-o chilie rupestră.
Unii bătrâni susțin că aici, “la Chilii”, Dumnezeu i-a aruncat din palmă pe primii pământeni, că ciclopi uriași au modelat muntele precum plastilina. O legendă vorbește despre corbi enormi care și-au săpat cu ciocul şi cu ghearele cuibare gigantice. Tradiția susține că din satul Corbi s-ar trage neamul Corvinilor și că aici s-ar fi născut Iancu de Hunedoara. Că ceva trebuie să fie adevărat o demonstrează ruinele din Plaiul de Mijloc ale castelului lui Voicu Corvin, tatăl lui Ioan Corvin, care se mai pot vedea şi astăzi. Corvin de Hunedoara este însă acela care avea să înnobileze pentru totdeauna blazonul corbului, transformându-l într-un semn al regilor.
Acesta este un tărâm de legendă, a cărui toponomie spune multe: Piatra Doamnei, Piatra Haiducului, Piciorul Uriașului, Plaiul de Mijloc, La Chilii, Lacul lui Şerb… Aer tare, de voievozi cu pletele în vânt, care îngenunchează în rugăciune, cu țara la picioare.
Mănăstirea Corbii de Piatră mai e cunoscută drept Biserica de la Jgheab. Fostul loc de cult al dacilor a devenit, o dată cu pătrunderea creștinismului, bazilică. Primii din pomelnicul bisericii sunt Basarabii, care au reînființat în 1512, pe vremea lui Neagoe (1512-1521), sfântul lăcaș, aflat în stricăciune, deși exista la Arhivele Statului hrisovul lui Radu Voievod, care, în 1503, a pus blestem asupra celor care nu vor avea grijă de mănăstire.
Istoria consemnează că, pe vremea lui Vlaicu Vodă, soția acestuia, Doamna Clara, catolică, a dorit să impună religia sa și supușilor, dar aceștia, oameni mândri, urmași ai geto-dacilor, au refuzat cu îndârjire. Așa că, pentru o bucată de vreme, biserica a avut două altare, unul catolic și unul ortodox, altarul fiind despărțit de un zid care a fost dărâmat abia acum 200 de ani. Este poate singurul loc din toată creștinătatea unde într-o bazilică s-a slujit astfel.
După ce am vizitat de mai multe ori această zona ce păstrează însemnele spiritualității precreștine au început să se arate noi perspective ale conexiunilor ritualice de inițiere pe care creștinismul le păstrează într-o mică măsură.
Lângă acest amfiteatru se observă un bolovan de mari dimensiuni în care este săpată „o cristelniță” de mari dimensiuni – în care pot încăpea 2/3 persoane până la nivelul pieptului. Această săpătură este atent șlefuită și are o formă cilindrică. Botezul apei – ca ritual de inițiere – se realiza prin scufundarea totală a pretendentului la inițiere. Scopul, în orice activitate inițiatică, este acela de a accede la o stare de conștiință alterată, în care spiritul urcă spre lumile spirituale, făcând astfel călătoria de după moarte încă din timpul vieții. Această alterarea de conștiință era realizată prin metode mai brutale (înecarea parțială) sau prin influența directă a inițiatului ale cărui îndrumări, câmpuri și structuri subtile putea genera acest efect.
Înainte de a pătrunde în ultimul tărâm de poveste – fără a subestima în nici un fel celelalte așezări din țară – vreau să facem o scurtă retrospectivă a lăcașelor prezentate sub influența preponderentă a celor 4 energii primordiale ce vibrează și se transformă în materie prin patru canale, denumite elemente: pământ, apă, foc și aer:
– Mănăstirea Nămăești susține (preponderent) energia pământului și căsătoria;
– Mănăstirea Corbii de Piatră susține (preponderent) energia apei și botezul;
– Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș susține (preponderent) energia focului;
– Mânăstirea rupestră Șinca Veche susține (preponderent) energia focului;
– Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă susține (preponderent) energia aerului și trecerile dintre lumea terestră și spirituală.
Biografie:
Această teorie este susținută și de către alți cercetători. Mai multe detalii găsiți în cartea semnată sub pseudonimul Radu Cinamar „12 zile o inițiere secretă în tărâmul tainic al zeilor”, pag.97
Și https://lumeacredintei.com/pelerinaje/taina-corbilor-de-piatra/
